În practica de zi cu zi, există multe situaţii neprevăzute sau neaşteptate în faţa cărora se pot afla conducatorii auto. Fără a avea pretenţia de a fi exhaustive, aspectele practice prezentate în continuare se recomandă să fie nu numai reţinute, dar şi aplicate în practică. În acest fel traficul auto va fi mai sigur, pagubele umane şi materiale vor fi mai mici, iar accidentele de orice fel vor fi mai putine.

De reţinut:

  • locurile în care circulaţia cu viteză mare duce cel mai des la accidente sunt intersectiile; prudenţa şi o viteză moderată vă vor scuti de evenimente neplăcute;
  • dacă un autovehicul execută manevra de întoarcere în faţa dumneavoastră, se recomandă să opriti şi să aşteptaţi degajarea traficului;
  • vă apropiaţi de o intersecţie fără indicatoare de circulaţie. Vizibilitatea în ambele direcţii este imposibilă, din cauza vehiculelor staţionate; în astfel de situaţii se recomandă să intraţi încet în intersecţie, cu atenţie mărită;
  • atunci când circulaţi în spatele unui vehicul cu tracţiune animală şi constataţi că acesta doreşte să schimbe direcţia de mers, trebuie să permiteţi vehiculului efectuarea în siguranţă a manevrei;
  • la apropierea de o cale ferată industrială, conducătorii de autovehicule trebuie să dea dovadă de prudenţă sporită;
  • întenţionaţi să vă puneţi în mişcare dintr-o parcare de pe marginea şoselei, iar în spatele dumneavoastră parchează un autoturism. În astfel de situaţii trebuie să
  • aveti în vedere ca, din cauza vizibilităţii reduse în spate, vehiculele care vin din urmă pot observa cu întârziere semnalizarea vehiculului dumneavoastră;
  • dacă circulaţi printr-o localitate, în spatele unui vehicul cu număr de înmatriculare din altă localitate sau din străinatate, trebuie să aveţi în vedere că cel care circulă în faţă poate să frâneze şi să oprească în mod neaşteptat, pentru a cere informaţii privind drumul;
  • atunci când circulaţi noaptea şi vizibilitatea este redusă din cauza ceţii, din punct de vedere al circulaţiei preventive trebuie să păstraţi o distanţă echilibrată între axul drumului şi marginea din dreapta a părţii carosabile, rulând cu o viteză care să asigure oprirea într-un spaţiu mai mic decât cel de vizibilitate;
  • principalul factor de risc pe care trebuie să-I aveti în vedere la conducerea autovehiculului prin tunele rutiere îI reprezinta dificultatea adaptării vederii la intrarea şi la ieşirea din asemenea pasaje;
  • atunci când conduceţi pe drumul public, vă faceţi mai vizibil autoturismul dacă asiguraţi curăţenia exteriorului caroseriei, a tăbliţelor cu numărul de înmatriculare, precum şi a sistemelor de iluminare- semnalizare;
  • atunci când în spatele unui autocamion s-a format o coloană de autoturisme, este recomandabil ca primul autoturism de după autocamion să se angajeze cu prioritate în depăşire;
  • dacă ieşiti dintr-o curte şi intentionaţi să virati în şosea, trebuie să aveţi în vedere, în primul rând, pietonii care circulă pe trotuar, deoarece aceştia nu se aşteaptă să circulaţi prin acest loc;
  • dacă doriţi să folosiţi telefonul mobil, atunci când nu aveţi un sistem de tip “mâini libere”, se recomandă să opriţi autovehiculul în parcarea din zona complexului de servicii;
  • transportul bagajelor pe acoperişul autoturismului poate creşte instabilitatea vehiculului la vânt lateral;
  • nefolosirea centurii de siguranţă poate determina o accidentare, chiar şi în cazul unei coliziuni la o viteză începând cu aproximativ 20 km/h;
  • la urcarea într-un autoturism, trebuie să aveţi în vedere să deschideţi portiera numai dacă circulaţia permite acest lucru.
  • dacă intentionaţi să consultaţi o hartă rutieră, este recomandat să opriţi autovehiculul în afara carosabilului;
  • dacă vehiculului dumneavoastră a produs murdărie pe şosea, aceasta trebuie neîntârziat înlăturată, iar până la înlăturarea ei, locul periculos trebuie marcat în mod vizibil;
  • dacă intentionaţi să remorcaţi un autoturism cu servodirecţie rămas în pană de motor, trebuie să aveti în vedere că manevrarea volanului solicită un efort fizic mai mare şi, de aceea, tractarea trebuie efectuată cu deosebită atenţie;
  • nu este recomandabil să păstraţi sau să depozitaţi anumite obiecte pe podeaua autovehiculului, întrucât există posibilitatea rostogolirii acestora şi chiar riscul de a ajunge sub pedale, creând astfel situatii periculoase;
  • sistemul de lumini al autovehiculului trebuie să fie reglat pentru circulaţia pe timp de noapte, astfel încâtConduită preventivă să vedeţi şi să fiţi văzut, fără a-i stânjeni pe ceilalţi participanţi la traffic,
  • rolul tetierelor, din punct de vedere al conduitei preventive, este de a preveni, în cazul lovirii din spate a autovehiculului, posibila fracturare a coloanei cervicale, în cazul ocupanţilor locurilor prevăzute cu astfel de dispozitive;
  • când constataţi că aveţi anumite probleme cu vederea, trebuie să evitaţi conducerea autovehiculului până când sunteţi consultat de medicul specialist, urmând să vă conformaţi sfaturilor acestuia;
  • în timpul conducerii, conducătorul auto trebuie să stea cât mai confortabil pe scaun, cu capul rezemat de tetieră şi cu ambele mâini pe volan, poziţionate “în jurul orelor 10:00 -14:00”;
  • când circulaţi pe autostradă, se recomandă să mariţi presiunea din pneuri, fără a depăşi însă valoarea maximă admisă;
  • principala cauză a exploziei pneului în timpul mersului este umflarea insuficientă a acestuia;
  • dacă, atunci când circulaţi pe drumul public, în faţa dumneavoastră s-a produs un accident rutier care este cercetat de poliţie, iar circulaţia se desfăşoară anevoios, pe un singur sens, se recomandă să vă continuaţi drumul cu atenţie, respectând indicaţiile poliţistului rutier;
  • în cazul unui accident cu un animal sălbatic, trebuie să opriţi, să aprindeţi luminile de avarie şi să asiguraţi locul accidentuIui;

Legea rutieră trebuie respectată de toţi participanţii la trafic. Aceasta însă nu poate să cuprindă multitudinea de situaţii din viaţa reală.

Conducerea preventivă este o completare necesară şi obligatorie pentru a face din şofat o acţiune sigură şi plăcută.

Politeţea rutieră


Politeţea rutieră reprezintă o atitudine atentă, respectoasă, binevoitoare, chiar generoasă faţă de ceilalţi participanţi la trafic.

lată câteva moduri de manifestare:

  • manifestăm înţelegere faţă de greşelile celorlalţi participanţi la traficul rutier (preselecţie greşită, executarea unor manevre greşit etc. );
  • nu ripostăm la unele acţiuni agresive ale unor participanţi la trafic (nerespectarea regulilor de prioritate, pătrunderea pe semnalul de culoare roşie al semaforului electric, neocolirea centrului imaginar al intersecţiei etc.);
  • încurajarea unui şofer aflat în dificultate ( autovehicul şcoală, începător, sau este din altă localitate etc.);
  • îndrumarea unui şofer care nu cunoaşte zona sau localitatea;
  • facilitarea trecerii unor vehicule care transportă bolnavi, accidentaţi etc.;
  • facilitarea efectuării unor manevre în trafic ( depăşirea, întoarcerea etc.);
  • facilitarea intrării în trafic a vehiculelor de pe drumurile fără prioritate;
  • anunţarea unui service pentru depanarea unui vehicul defect;
  • acordarea de asistenţă tehnică, dacă suntem în masură să o facem pentru a-I ajuta să ajungă la destinaţie sau la primul service;
  • confirmarea unui participant la trafic (vehicul sau pieton) că poate uza de dreptul conferit de lege- prioritatea de trecere, printr-un gest făcut cu mâna – invitaţie de a trece în deplină siguranţă;
  • confirmarea unui participant la trafic că poate executa manevra de depăşire în deplină siguranţă (semnal stânga, reducerea vitezei, gest vizibil cu mâna etc.).

Comportamentul conducătorului auto în situaţia în care acordă prioritate


  • observarea din timp a acestor locuri unde a pierdut prioritatea ( intersecţii, sectoare de drum îngustat, drum cu declivităţi, la plecare de pe loc etc.):
    • configuraţia drumului;
    • indicatoare, marcaje etc.;
    • evaluarea vizibilităţii;
    • traficul de vehicule şi pietoni din zonă;
    • estimarea corectă a traiectoriei vehiculului şi poziţionarea corectă a acestuia
  • intenţia de a acorda prioritatea se materializează prin reducerea substanţială a vitezei, manevră ce dă de înţeles celor care circulă pe drumul prioritar că pot uza de dreptul conferit de lege şi deci pot trece în siguranţă;
  • în acelaşi timp, cel care acordă prioritate trebuie să comunice şi cu cei care circulă în spate, astfel încât şoferul apasă preventiv pe pedala de frână de 2-3 ori, îi avertizează astfel că urmează să oprească sau să reducă substanţial viteza;
  • în luarea deciziei trebuie să se manifeste fermitate, fără ezitări;
  • prudenţa nu exclude hotărârea în angajarea în trafic, altfel devenim obstacol, stânjenind desfăşurarea fluentă a traficului;
  • vehiculul trebuie poziţionat corect astfel încât să nu-i oblige pe cei care circulă pe drumul suplimentar, uzând de dreptul conferit de lege, la manevre suplimentare cum ar fi : reducerea vitezei, ocolire, ieşirea în decor etc., să nu stânjenim circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;
  • după ce a oprit, conducătorul auto poate face un semn vizibil cu mâna prin care să confirme că poate trece în siguranţa;
  • privirea conducătorului auto trebuie îndreptată mai întâi în partea stângă, pentru a ne asigura că se acordă prioritate;
  • asigurarea trebuie să fie individuală, iar prioritatea se acordă tuturor vehiculelor şi pietonilor, indiferent de cai putere şi respectiv vârstă;Conduită preventivă
  • la trecerile de pietoni semnalizate cu indicator şi/sau marcaj se au în vedere suplimentar:
    • dimineaţa, pietonii sunt grăbiţi, iar unii alergând, se năpustesc pur şi simplu pe trecerea de pietoni, uitând de faptul că sunt şi şoferi indisciplinaţi, neatenti;
    • seara, atât pietoni, cât şi şoferi au un grad de oboseală, nivelul de concentrare al atenţiei este mai scăzut;
    • la apariţia culorii verzi a semaforului, trebuie să se aştepte ca pietoni să-şi termine traversarea străzii;
    • gradul de atenţie al pietonilor diferă în funcţie de mediul social din care provin pietoni;
    • comportamentul diferenţiat al pietonilor ( copii, bătrâni etc.);
    • o atitudine diferenţiată trebuie să se manifeste în condiţi meteo nefavorabile, vizibilitate redusă sau noaptea.

 

Centura de siguranţă


Folosirea centurii de siguranţă, la noi în ţară, este obligatorie, dar mulţi şoferi amatori sau profesionişti ezită să o utilizeze, din comoditate sau din necunoaşterea argumentelor în favoarea folosirii acesteia.

lată câteva dintre aceste argumente:

  • îl fereşte pe pilot sau pe pasagerul din dreapta de traumatisme şi îndeosebi de cele grave, în special în cazul coliziunilor din faţă;
  • împiedică lovirea acestora de părţile dure, în special de volan, parbriz, bord, stâlpi etc.;
  • împiedică proiectarea prin parbriz în cazul coliziunilor frontale, răsturnării autovehiculelor sau deschiderii uşilor;
  • împiedică proiectarea pasagerului din dreapta prin parbriz, în cazul frânărilor bruşte;
  • diminuează efectul forţei centrifuge şi al forţei de inerţie care acţionează asupra şoferului, contribuind la menţinerea unei poziţii corecte la volan, factor important pentru securitatea deplasării;
  • este o măsură de prevedere, îndemnându-I la o conducere prudentă, amintindu-i şoferului de pericolul excesului de viteză.

Securitate activă şi securitate pasivă


În ultimi ani constructorii, de autovehicule rutiere oferă pe piaţă autovehicule cu un design deosebit de plăcut, cu un consum redus de combustibil, mai puţin poluante, dar mai ales se manifestă o atenţie deosebită în privinţa securităţii active şi pasive.

Conducerea unui autovehicul implică o responsabilitate deosebită, atât faţă de ceilalţi şoferi de pe drumul public, cât şi faţă de propriul autovehicul, cu valoroasa sa încărcătură. Aceasta poate fi o muncă monotonă, cerând mari eforturi fizice şi mentale, care adesea cauzează stres. Astlel încât fiecare şofer profesionist merită un loc de muncă confortabil, acesta fiind un drept fundamental, nu un lux.

În consecinţă, s-au proiectat autovehicule cu performanţe excepţionale şi manevrabilitate aproape perfecte, precum şi un loc de muncă comod, având o mare securitate în interior şi exterior.

Securitate activă – măsurile care contribuie la evitarea acidentelor rutiere.

lată câteva din realizările constructorilor de autovehicule rutiere în privinţa securităţii active:

  • fiabilitate deosebită a echipamentului de frânare, direcţie, suspensie, rulare etc.;
  • comenzile servo-asistate ( direcţie, frâne, ambreiaj) astlel ca energia fizică pe care o consumă şoferul pe parcursul celor 8 ore de volan să fie minimă, astlel ca şoferul să nu obosească rapid;
  • comenzile cât mai accesibile, cu efort minim, fără ca spatele şoferului să se dezlipească de spătarul scaunului;
  • vizibilitate optimă, în toate direcţiile: parbrizul dintr-o sigură bucată, cât mai mare,
  • cât mai jos, oglinzi retrovizoare cât mai eficiente, inclusiv pentru punctele moarte cunoscute;
  • aparate de bord cât mai vizibile, accesibile şi manevrabile, amplasate în câmpul vizual pentru a fi uşor perceptibile;
  • microclimat optim, indiferent de anotimp sau vremea de afară, instalaţie de climatizare;
  • culorile calde din interiorul habitaclului contribuie la crearea unui microclimat optim pentru o conducere în siguranţă a autovehiculului;
  • nivelul de zgomot cât mai redus în interiorul habitaclului, pentru a nu provoca oboseală;
  • scaune cât mai confortabile pentru şofer, cu suspensie hidro-pneumatică;
  • controlul electronic al funcţionării motorului (microprocesor care primeşte date de la un mare număr de parametri: poziţia pedalei de accelerare, presiunea şi temperatura aerului alimentat, temperatura uleiului şi a lichidului de răcire, computerul controlând cantitatea de combustibil injectată în fiecare cilindru) asigură randament sporit şi gaze de eşapament mai curate;
  • suspensia trebuie să absoarbă neregularităţile drumului astlel încât acestea să nu ajungă la dvs. sau la încarcătură sau călători; de asemenea, suspensia trebuie să asigure contactul permanent al autovehiculului cu drumul.
  • sistemul de frânare anti-blocaj (ABS), este aproape generalizat, iar control tractiunii (ASR), este tot mai utilizat;
  • sistermul electronic, de stabilitate (ESP) adună informaţii de la un număr mare de senzori, pe baza cărora, la fiecare 20 milisecunde, poate lua o decizie privind comportamentul;
  • rezerva mare de putere la motor, asigură o mare siguranţă în funcţionare, nivel scazut al emisiilornpoluante.

Securitatea pasivă reprezintă măsurile luate de constructori pentru reducerea consecinţelor accidentelor rutiere.

lată câteva din aceste măsuri:

Securitate pasivă interioară:

  • parbrizul din foi subţiri duplex sau triplex pentru deformare;
  • montarea tetierelor, pentru o protecţie foarte bună, în cazul coliziunilor din spate;
  • stâlpii caroseriei suficienţi de rezistenţi, iar uşile şi ramele lor solide, astfel încât, în cazul unei lovituri, siguranţa celor din habitaclu sau din cabină să nu fie afectată;
  • forme interioare fără asperităţi periculoase;
  • centuri de siguranţă, atât pentru ocupanţi din faţă, cât şi pentru cei din spate;
  • Airbeguri.

Securitate pasivă exterioară:

  • rigiditate mare a habitaclului sau a cabinei, astfel încât aceasta să protejeze pe ocupanţi chiar şi în cazul unei coliziuni frontale sau răsturnării autovehiculului;
  • rigiditate mare a consolei faţă şi spate, astfel încât, în cazul lovirii din faţă şi respectiv din spate, integritatea ocupanţilor locurilor din faţă, respectiv din spate, să nu fie grav afectată;
  • forme exterioare cât mai puţin periculoase;
  • bare de protecţie atât în faţă, cât şi în spate;
  • posibilităţi de evacuare rapidă;
  • extinctoare şi trusa de prim ajutor