1. Conducerea autovehiculului pe timpul nopţii.

Particularităţile mediului

  • trecerea de la lumina naturală la întunericul nopţii se face prin faza intermediară a amurgului:
    • aprilie-septembrie durează mai mult acomodarea;
    • noiembrie-februarie aproape inexistent circa o jumătate de oră.
  • reducerea substanţială a capacităţii de percepţie; vizibilitatea în faţă fiind bună în lateral şi spate aproape nulă;
  • pe timpul nopţii, sub lumina artificială a farurilor culorile îşi schimbă nuanţele – culorile negre absorb lumina; culorile deschise reflectă lumina;
  • orele de început ale nopţii (amurgul), fiind de cele mai multe ori, ore de vârf ale traficului rutier iar la sfârşitul zilei de muncă, oboseala atinge la majoritatea participanţilor la trafic valori ridicate (circa 67% din accidente se produc în această perioadă);

Factori de risc:

  • şoferul face eforturi suplimentare, pentru a observa drumul, semnalizarea rutieră, pe ceilalţi participanţi la trafic, ceea ce înseamnă consum sporit de energie psiho-nervoasă, accentuarea oboselii, apariţia stării de somnolenţă şi chiar adormirea la volan;
  • orbirea produsă de farurile celui care circulă din sens opus;
  • autovehicule staţionate neregulamenter;
  • denivelările drumului, gurile de canal fără capace;
  • semnalizarea incorectă sau nesemnalizarea unor lucrări pe partea carosabilă;
  • îmbrăcămintea asfaltică de culoare închisă a drumului fără elementele reflectorizante, constituie un factor de insecuritate pentru toţi participanţii la trafic;
  • prezenţa în trafic a unor vehicule neiluminate;
  • pietoni, în special cei care circulă sub influenţa băuturilor alcoolice;
  • animale nesupravegheate, în special în zona rurală sau împădurită;
  • curbele, pantele şi rampele se abordează cu dificultate sporită;
  • intersecţiile, staţiile mijloacelor de transport public de persoane, în general locurile aglomerate, generează pericole sporite;

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • asigurarea stării tehnice şi estetice ireproşabile:
    • verificarea dispozitivelor de iluminare semnalizare;
    • reglarea corectă a luminii farurilor;
    • curăţirea de praf şi murdărie a parbrizului, lunetei, geamurilor laterale, oglinzilor retrovizoare, a farurilor şi lămpilor exterioare ale autovehiculului;
    • verificarea echipamentului de direcţie, de frânare, de rulare etc;
    • asigurarea unor piese de rezervă: set de becuri, lanternă, triunghi de presemnalizare etc;
  • planificarea optimă a cursei (călătoriei), în funcţie de starea psihică şi fizică a conducătorului auto astfel încât la terminarea cursei să aibă o rezervă de energie;
  • în amurg regimul de viteză trebuie să fie sensibil diminuat şi se vor aprinde luminile de întâlnire;
  • menţinerea unei viteze de deplasare pentru ca autovehiculul să poată fi oprit în limita câmpului de vizibilitate;
  • să fie evitate depăşirile şi în general stilul agresiv, să se conducă prudent, preventiv, defensiv, cu maximă atenţie,
  • virajele la stânga se vor lua cu luminile de drum iar cele la dreapta cu luminile de întâlnire;
  • să nu se oprească sau staţioneze pe partea carosabilă, iar atunci când intervine o defecţiune la autovehicul şi nu a putut fi scos în afara părţii carosabile să fie semnalizat regulamentar;
  • respectarea mersului programat şi a orelor de odihnă;
  • în cazul orbirii conducătorul auto trebuie să procedeze astfel:
    • să nu privească farurile vehiculului care îl orbesc;»Conduită preventivă
    • privirea trebuie îndreptată şi menţinută asupra unui reper, pe direcţia de deplasare;
    • să reducă viteza până la oprirea completă a autovehiculului pe direcţia reperului pe care se face deplasarea;

2. Conducerea autovehiculului pe timp de ploaie.

Factori de risc:

  • reducerea vizibilităţii spre exteriorul autovehiculului, fapt ce împiedică observarea participanţilor la trafic;
  • imposibilitatea aprecierii corecte a distanţelor şi vitezelor cu care se deplasează ceilalţi participanţi la trafic;
  • reducerea puterii de penetraţie a luminii farurilor;
  • oboseala apare mult mai rapid datorită consumului sporit de energie psiho-nervoasă,
  • starea psiho-fizică a unor şoferi este influenţată negativ: moleşeală, nervozitate, somnolenţă, dureri reumatice, astenie etc;
  • reducerea aderenţei între roţile autovehiculului şi drum;
  • frânarea se realizează pe spaţii mari;
  • apariţia neaşteptată a unor pietoni, angajaţi în fugă, îndeosebi în zona staţilor mijloacelor de transport public, şcolilor şi a altor locuri aglomerate;
  • apariţia fenomenului de acvaplanare;

 

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • pregătirea autovehiculului:
    • verificarea dispozitivelor de iluminare semnalizare;
    • verificarea funcţionării ştergătoarelor de parbriz şi a instalaţiei de spălare a parbrizului;
    • verificarea funcţionării instalaţiei de climatizare;
  • starea psihică şi fizică a conducătorului auto trebuie să fie bună: odihnit, calm informat asupra condiţiilor meteo;
  • utilizare dispozitivelor de climatizare, dezaburire de curăţire a parbrizului;
  • aprinderea luminilor de întâlnire;
  • reducerea vitezei de deplasare;
  • utilizarea frânei de motor;
  • evitarea bruscării comenzilor;
  • la încrucişarea cu un alt vehicul care circulă din sens opus se pun în funcţiune ştergătoarele de parbriz;
  • curăţirea zonelor unde nu poate să acţioneze ştergătorul de parbriz – când devin opace;
  • se va acorda o atenţie deosebită manevrei de depăşire;
  • prudenţă sporită la depăşirea bicicliştilor;
  • în traficul rural se va acorda o atenţie deosebită intersecţiilor unde poate apărea mâzga;
  • când ploaia este torenţială se reduce considerabil viteza şi se scoate autovehiculul în afara părţii carosabile până ce condiţiile permit continuarea deplasării;
  • la drumuri lungi se impun opriri frecvente pentru relaxare;

De reţinut:

  • când începe să plouă, după o lungă perioadă fără ploaie, trebuie să aveţi în vedere că pe suprafaţa şoselei se poate forma o mâzgă periculoasă;
  • carosabilul cel mai periculos în condiţii de ploaie este cel din piatră cubică. În aceste condiţii, conducătorii auto trebuie să fie foarte atenţi, din cauza pericolului mărit de derapaj.
  • acvaplanarea se produce atunci când şoseaua este acoperită cu apă.
  • acvaplanarea poate fi evitată dacă pneurile nu sunt uzate, iar viteza este redusă.
  • drumul este mai alunecos la începutul averselor de ploaie.

3. Conducerea autovehiculului în anotimpul rece.

Particularităţile mediului:

  • temperaturile scăzute;
  • ninsorile abundente care pot fi însoţite de vânturi puternice;
  • ceaţă;

 

Factori de risc:

  • reducerea aderenţei;
  • spaţiul de oprire se dublează sau triplează;
  • stabilitatea longitudinală şi transversală a autovehiculului se diminuează;
  • partea carosabilă se îngustează,
  • apar rezistenţe mari la înaintarea autovehiculului;
  • se micşorează vizibilitatea spre exteriorul autovehiculului;
  • apar dificultăţi la pornirea motorului;
  • se ivesc dificultăţi la plecarea de pe loc, în abordarea virajelor precum şi la oprirea la punct fix;
  • după o staţionare prelungită sistemul de frânare are o eficacitate redusă;
  • pietonii se deplasează cu dificultate folosind partea carosabilă;Conduită preventivă

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc.

  • pregătirea atentă a autovehiculului pentru sezonul rece;
  • regimul de viteză trebuie să fie sensibil diminuat;
  • aprinderea luminilor de întâlnire pentru a fi cât mai mult vizibil;
  • comenzile autovehiculului trebuie acţionate cu fineţe;
  • păstrarea unei distanţe suficiente faţă de vehiculul care ne precede;
  • utilizarea frânei de motor;
  • conducerea autovehiculului în trepte superioare la turaţii moderate;
  • atenţie deosebită la porţiunile de drum cu aderenţă scăzută;
    • pe poduri, viaducte, sub poduri în tunele şi pasaje rutiere;
    • pe drumuri în rambleu;
    • în zona pădurilor;
    • în general unde sunt curenţi de aer rece şi umezeală;

 

De reţinut:

  • pentru a circula pe un drum cu polei, se recomandă să echipați autoturismul cu pneuri speciale sau culanţuri antiderapante.
  • viteza cu care trebuie să vă deplasați pe un drum public umed sau acoperit cu mâzgă sau zăpadă trebuie să vă confere siguranţa că puteți opri şi evita orice eveniment rutier, fără a intra în derapaj.
  • pe o porțiune de drum acoperită cu polei, sesizați impactul inevitabil cu un câine. Pentru evitarea unui accident, trebuie să eliberați acceleraţia şi să menţineţi ferm volanul pe direcţia de deplasare, fiind pregătit pentru a stabiliza autovehiculul.

4. Conducerea autovehiculului primăvara şi toamna

Factori de risc: – primăvara

  • alternanţa porţiunilor de carosabil uscat cu mâzgă, polei, zăpadă etc;
  • carosabilul prezintă gropi şi denivelări datorită îngheţului;
  • marcajele sunt şterse;
  • traficul începe să aibă valori ridicate;
  • apar noi participanţi la trafic;
  • autovehiculele ies din iarnă cu uzuri pronunţate la echipamentul de direcţie, frânare, motor etc;
  • anvelopele sunt uzate prematur datorită patinărilor;
  • trecerea dintr-un anotimp în altul creează unor persoane stări depresive în special celor în vârstă iar celor tineri stări de euforie;
  •  fenomene meteo deosebite care pot apărea surprinzător: ploaie, lapoviţă, ceaţă etc;
  • peisajul aflat într-o continuă schimbare îl atrage pe conducătorul auto diminuându-i atenţia;

suplimentar pentru toamnă:

  • traficul cunoaşte valori extrem de ridicate;
  • pe partea carosabilă întâlnim porţiuni cu aderenţă scăzută: frunze, paie, fân;
  • frecvenţa mai mare a celor care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice;

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • starea tehnică şi estetică ireproşabilă;
  • starea psihică şi fizică a conducătorului auto trebuie să fie bună;
  • planificarea judicioasă a cursei călătoriei;
  • regimul de viteză trebuie adaptat în permanenţă în funcţie de condiţiile de drum;
  • atenţie deosebită la punctele caracteristice;
  • să conducă diferenţiat dimineaţa şi seara- când temperaturile coboară frecvent către 0 grade;
  • diferenţiat trebuie să conducă şi în mediul rural având în vedere apariţia maşinilor agricole la intersecţii cu drumuri laterale;
  • adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de trafic

 

5. Conducerea autovehiculului pe timp de ceaţă.

Particularităţile mediului:

  • ceaţa uscată – generată de combinate chimice;
  • ceaţa umedă – apare frecvent în depresiuni, de-a lungul cursurilor de apă;
  • ceaţa amestec – smog: o combinaţie între cele două tipuri de ceaţă apare frecvent în marile aglomerări urbane, precum şi acolo unde ceaţa chimică este deplasată de-a lungul cursurilor de apă;

 

Factori de risc:

  • vizibilitatea este redusă foarte mult;
  • ceaţa ascunde numeroase pericole;
  • prezenţa în trafic a conducătorilor auto care se deplasează cu viteză mărită neadecvată condiţiilor de trafic;
  • imposibilitatea aprecierii corecte a distanţelor şi vitezelor celorlalţi participanţi la trafic;
  • reducerea puterii de penetraţie a luminii farurilor;
  • circulaţia în intersecţii se desfăşoară cu dificultate în special în cele nedirijate;Conduită preventivă
  • aderenţa redusă datorită particulelor de apă depuse pe carosabil;
  • oboseala în asemenea condiţii intervine mult mai rapid;

 

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • starea tehnică şi estetică trebuie să fie ireproşabilă;
  • farurile de ceaţă se montează cât mai jos pentru a asigura o iluminare cât mai bună a părţii carosabile;
  • parbrizul să nu aibă zgârieturi sau alte defecte;
  • regimul de viteză trebuie considerabil redus;
  • aprinderea luminilor de întâlnire şi a celor de ceaţă;
  • conducătorul auto trebuie să fie în permanenţă preocupat pentru a-şi crea condiţii de vizibilitate sporită şi de a se face vizibil pentru ceilalţi participanţi la trafic;
  • să se păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de autovehiculul care ne precede;
  • comenzile trebuie acţionate cu mare fineţe;
  • virajele se vor aborda cu prudenţă sporită;
  • folosirea marcajelor de delimitare a părţii carosabile,

6. Conducerea autovehiculului pe poduri, sub poduri, în tunele şi pasaje rutiere.

Factori de risc:- pe poduri

  • sunt porţiuni de drum înguste, iar posibilitatea de evitare a coliziunilor este redusă;
  • îmbinările dintre tronsoane în timp se uzează, apar gropi;
  • aceste lucrări inginereşti fiind amplasate peste cursuri de ape, văi etc sunt supuse unui proces rapid de degradare, iar frecvenţa mai mare a porţiunilor cu polei, mâzgă, gheaţă sporeşte gradul de insecuritate al acestora;
  • riscul acroşării vehiculelor este mai ridicat;
  • lipsa trotuarelor conduce la o circulaţie dezordonată a pietonilor;

În tunele şi pasaje rutiere:

  • infiltraţii de apă;
  • trecerea bruscă de la lumina naturală la cea artificială;
  • apare fenomenul de orbire;
  • obstacole care pot apărea brusc în trafic – căderi de pietre, vehicule oprite părăsite etc;
  • gabaritul în înălţime este limitat;
  • apare fenomenul de claustrofobie;

 

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • la planificarea călătoriei trebuie ales un itinerar care să evite aceste puncte caracteristice;
  • pregătirea autovehiculului pentru drum;
  • observarea din timp a acestor puncte caracteristice;
  • sporirea atenţiei la condiţiile de drum;
  • reducerea din timp a vitezei de deplasare;
  • păstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de autovehiculul care ne precede;
  • comenzile să fie acţionate cu fineţe;
  • urcarea rampei şi coborârea pantei în aceeaşi treaptă de viteză;
  • aprinderea din timp a luminilor de întâlnire chiar dacă pasajul este iluminat;
  • atenţie deosebită la obstacole ce pot apărea brusc;
  • conducerea diferenţiată în condiţii meteo nefavorabile;
  • alegerea din timp a benzii de circulaţie;

7. Conducerea pe timpul verii.

Particularităţiile mediului.

  • temperaturile sunt ridicate;
  • razele soarelui sunt foarte puternice;
  • ploi torenţiale însoţite de descărcări electrice şi vânturi puternice;
  • ziua este foarte lungă;

Factori de risc:

  • traficul cunoaşte cele mai ridicate valori;
  • diversitate mare a participanţilor la trafic;
  • viteza fluxului de autovehicule se poate schimba extrem de rapid;
  • datorită temperaturilor ridicate pot apărea explozii la pneuri;
  • temperaturile ridicate diminuează posibilitatea de ventilaţie a sistemului de frânare şi a motorului, drept urmare scade eficacitatea sistemului de frânare şi apar uzuri la motor, randamentul acestuia fiind scăzut;
  • oboseala se instalează foarte rapid;
  • ziua fiind mare îi îndeamnă pe conducătorii auto să conducă prelungit;
  • copii se află în vacanţă;Conduită preventivă

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • alegerea unui itinerar de bază şi a unuia de rezervă;
  • etapizarea călătoriei;
  • şoferul trebuie să fie odihnit, calm, o stare psihică generală pozitivă, ţinută sport ochelari de soare etc;
  • starea tehnică a autovehiculului trebuie să fie foarte bună;
  • regimul de viteză trebuie adaptat în permanenţă la condiţiile de drum, trafic, meteo, deci în general o conducere diferenţiată;
  • să ştie să evite încălzirea frânelor;
  • prudenţă în mediul rural unde se desfăşoară campania agricolă;
  • atenţie deosebită la copii nesupravegheaţi;

8. Conducerea în mediul rural.

Factori de risc- generali:

  • drumurile au carosabilul neîntreţinut;
  • lipsesc indicatoarele şi marcajele;
  • lipsesc trotuarele pentru circulaţia pietonilor, precum şi trecerile pentru pietoni;
  • predomină intersecţiile nedirijate de unde pot apărea maşini agricole, căruţe;
  • pe timp de ploaie, în aceste locuri, drumul este acoperit cu mâzgă;
  • prezenţa în trafic a maşinilor agricole, atelajelor, bicicliştilor şi manevrele imprevizibile pe care le pot executa aceştia;
  • vehicule oprite sau staţionate pe partea carosabilă;
  • la sfârşit de săptămână, petreceri, nunţi, botezuri, târguri etc;
  • noaptea, toate aceste dificultăţi sporesc datorită slabei iluminări;

Specifice bicicliştilor, pietonilor şi vehiculelor cu tracţiune animală:

  • fac manevre imprevizibile în trafic, fără să se asigure temeinic şi să semnalizeze;
  • se deplasează cu viteză redusă, de aici frecvenţa manevrei de depăşire pe lângă aceşti participanţi la trafic, corelată cu schimbările bruşte de direcţie, generează cele mai multe accidente de circulaţie;
  • circulă frecvent sub influenţa băuturilor alcoolice;
  • pe timpul nopţii sunt greu de sesizat întrucât circulă fără dispozitive de iluminare semnalizare;

Suplimentar pentru – vehicule cu tracţiune animală:

  • tractate de animale sperioase neobişnuite cu zgomotele străzii;
  • supraîncărcate iar materialele transportate neasigurate;
  • ocupanţii coboară fără să se asigure pe partea carosabilă;
  • conducătorul de vehicul adoarme, iar animalul alege cel mai scurt drum către casă;

Biciclişti:

  • circulă paralel sau fără a se ţine de ghidon;
  • circulă agăţaţi de alte vehicule;
  • sunt conduse de copii care se aventurează în trafic, fără să cunoască regulile de circulaţie;

Pietoni:

  • copii:
    • traversează strada în fugă, fără să se asigure, crezând că cei mari îi protejează;
    • câmpul vizual la aceştia este foarte mic, înălţimea constituind un handicap pentru aceştia întrucât nu pot fi observaţi de conducătorii auto;
  • bătrânii:
    • traversează strada cu dificultate;
    • nu văd sau nu aud bine;
    • fiind copleşiţi de grijile cotidiene, sunt neatenţi;

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • atenţie concentrată şi distributivă la această categorie de participanţi la trafic;
  • reducerea din timp a vitezei de deplasare la observarea vehiculelor cu tracţiune animală, maşiniloragricole, grupurilor de pietoni izolaţi;
  • anticiparea unor situaţii periculoase – la schimbarea bruscă a direcţiei de mers;
  • viteza adaptată la condiţiile de drum şi trafic;
  • atenţionarea optică şi sonoră să se facă discret dar eficient;
  • păstrarea unei distanţe de securitate faţă de animale izolate sau turme;
  • în condiţii meteo nefavorabile, prudenţă mare la intersecţii

De reţinut:

  • dacă circulaţi pe lângă un grup de elevi care se deplasează în aceeaşi direcţie cu dumneavoastră, pe drumul naţional dintr-o localitate rurală, este recomandat, din punct de vedere al conduitei preventive, să reduceţi viteza şi să ocoliţi cu prudenţă grupul.
  • dacă observaţi copii pe o trecere de pietoni, este bine să aveţi în vedere că aceştia se pot întoarce alergând pe trecerea de pietoni, fără un motiv sesizabil.
  • atunci când vă apropiaţi de o şcoală şi observaţi că elevii părăsesc clădirea, trebuie să aveţi în vedere că elevii pot fi neatenţi şi pot apărea brusc în faţa maşinii.
  • circulând pe un drum public, observaţi pe trotuar un grup de copii care a scăpat o minge pe carosabil. Din punct de vedere al conduitei preventive, trebuie să aveţi în vedere că, în această situaţie, unul dintre ei s-ar putea întoarce pentru a lua mingea din drum.
  • circulând pe un drum public, observaţi o minge care s-a deplasat de pe trotuar pe carosabil. În această situaţie, trebuie să reduceţi imediat viteza şi vă pregătiti pentru frânare.Conduită preventivă
  • atunci când observaţi în faţa dumneavoastră o minge care se rostogoleşte, se recomandă să semnalizaţi sonor, să reduceti viteza şi să circulaţi cu atenţie maximă, întrucât este foarte posibil să apară un copil după aceasta.
  • în cazul în care o persoană în vârstă traversează neregulamentar drumul public, în faţa dumneavoastră, se recomandă să reduceţi din timp viteza şi să luaţi toate măsurile de evitare a lovirii persoanei care traversează.
  • cand va deplasati pe un drum public, in spatele unui copil care circula cu bicicleta, trebuie sa aveti in vedere că biciclistul ar putea vira la stânga, fără să indice schimbarea direcţiei de mers.
  • atunci când circulaţi în spatele unui biciclist şi constataţi că acesta doreşte să schimbe directia de mers, se recomandă să îi asiguraţi acestuia condiţii pentru finalizarea manevrei.
  • atunci când opriţi autoturismul pentru a permite unui însoţitor să coboare pe partea dreaptă, pe unde trece o pistă pentru biciclişti, trebuie mai întâi să vă asiguraţi că nu trece niciun biciclist, apoi însoţitorul poate să deschidă uşa.
  • înainte de a depăşi un biciclist, vă este permis să-I claxonaţi, dacă distanţa până la acesta este mai mare de 25 m.
  • atunci când un autobuz şcolar opreşte cu luminile de avarie aprinse, se recomandă să circulaţi cu atenţie sporită.

9. Conducerea preventivă în mediul urban.

Factori de risc:

  • numărul mare sau foarte mare de intersecţii;
  • diversitatea acestor intersecţii;
  • numărul mare de marcaje şi indicatoare sau lipsa acestora pot genera situaţii conflictuale;
  • starea drumului este extrem de diversă: drumuri de ctg I sau neîntreținute, guri de canal fără capace, lucrări nesemnalizate corespunzător;
  • traficul rutier este deosebit de intens în special în orele de vârf;
  • diversitate mare a participanţilor la trafic;
  • numărul mare de manevre obligatorii produc o suprasolicitare fizică a conducătorului auto;
  • aglomeraţia, frecvenţa pericolelor, poluarea, atenţia concentrată la ceilalţi participanţi la trafic înseamnă pentru şofer o solicitare psihică -stres;
  • solicitarea vehiculului este intensă;

într-o intersecţie:

  • volum mare de vehicule şi pietoni pe suprafaţă redusă;
  • intersectarea fluxului de vehicule între ele;
  • executarea virajului la stânga este manevra cea mai dificilă;
  • lipsa de vizibilitate a unor intersecţii şi raze de viraj reduse, intersecţii nesistematizate;

 

Măsuri recomandate pentru contracararea factorilor de risc:

  • alegerea traseelor neaglomerate;
  • starea tehnică şi estetică a autovehiculului foarte bună;
  • aprinderea luminilor de întâlnire chiar pe timpul zilei dacă trebuie să se facă văzut;
  • înainte de efectuarea unei manevre conducătorul auto trebuie să se asigure suplimentar că a fost înţeles în ceea ce priveşte executarea manevrei semnalizată optic;
  • apropierea de o intersecţie trebuie făcută cu prudenţă, indiferent dacă este sau nu dirijată;
  • reducerea vitezei din timp pentru a avea un câmp vizual suficient pentru a detecta tipul intersecţiei;
  • asigurarea într-o intersecţie trebuie să fie completă, continuă şi individuală;
  • poziţionarea corectă a autovehiculului pentru a nu-i determina pe ceilalţi conducători auto la manevre suplimentare de ocolire;
  • privirea trebuie îndreptată mai întâi către stânga, într-o intersecţie nedirijată;
  • oprirea în caz de necesitate trebuie semnalizată prin folosirea luminilor de avarii;
  • evitarea accelerării pentru prinderea culorii verzi a semaforului;
  • politeţea rutieră trebuie să caracterizeze fiecare participant la trafic;