Conducerea autovehiculului este o activitate care mobilizează toate simţurile şi toată atenţia. De aceea, conducătorul auto oboseşte într-un grad mai mare sau mai mic.

Atunci când conduceţi, trebuie:

  • să observaţi atât mediul înconjurător apropiat (interiorul autovehiculului), cât şi pe cel îndepărtat (exteriorul autovehiculului);
  • să analizaţi fiecare situaţie şi să luaţi decizia potrivită;
  • sa actionaţi permanent asupra comenzilor.

Oboseala

Cauzele care generează oboseala sunt:

  1. autovehiculul: starea tehnică precară, confortul redus, temperatura şi zgomotul exagerate etc;
  2. mediul inconjurator: condiţiile atmosferice nefavorabile, traficul aglomerat, traseele monotone;
  3. conducătorul: consumul de alcool, de droguri sau de medicamente nepermise, stresul, lipsa somnului etc.

Oboseala generează până la 27% dintre acestea, circa o treime sunt mortale.Conduită preventivă

 

Printre efectele oboselii se pot enumera:

  • aprecierea greşită a vitezei;
  • observarea cu întârziere a indicatoarelor;
  • riscul de a adormi;
  • nervozitatea, agresivitatea, stresul;
  • capacitatea redusă de a analiza şi de a prevedea diferite situaţii din trafic.

Pentru a limita efectele oboselii, se recomandă ca la fiecare două ore de şofat să se facă o pauză de un sfert de oră pentru odihnă.

Semnale oboselii:

  • căscături dese, prelungi;
  • pleoapele sunt grele, iar conducătorul auto simte nevoia să clipească des;
  • ochii încep să lăcrimeze.

Semnele care preced somnul:

  • stare de moleşeală plăcută;
  • aţipirea pentru o perioadă scurtă de timp;
  • starea de veghe este complet anihilată iar muşchii mâinilor şi picioarelor se destind, traiectoria autovehiculului este imprevizibilă.

De reţinut:

  • atunci când circulă pe timp de noapte, pe o porţiune de drum liberă, şi prezintă semne de oboseală, să facă o pauză necesară pentru odihnă;
  • atunci când circulă pe drumurile publice, trebuie să fie odihniţi, iar autovehiculul să corespundă din punct de vedere tehnic;
  • oboseala şi tensiunea nervoasă pot fi reduse dacă rulează cu o viteză ponderată, în condiţii de siguranţă, meţinând un ritm de mers constant.

Alcoolul

Alcoolul consumat sub orice forme trece în sânge, apoi se răspândeşte în tot corpul, dar mai ales în creier, afectând astfel întregul sistem nervos.

Alcoolul este responsabil pentru următoarele efecte:

  • afectează echilibrul;
  • nivelul de concentrare al atenţiei scade foarte mult;
  • reduce câmpul vizual;
  • evaluarea greşită a distanţelor şi vitezelor;
  • diminuează discernământul şi perturbă raţionamentul;
  • creşte timpul de reacţie etc.
  • subestimarea pericolelor şi riscurilor din trafic;
  • diminuarea preciziei, reflexele scad;

Fazele consumului de alcool:

  • prima fază: şoferul are falsa impresie că poate realiza la volan mai mult decât în mod obişnuit;
  • faza a doua: în starea psihică şi fizică a şoferului intervine o cădere, devine confuz iar mersulautovehiculului sinuos;
  • faza a treia: şoferul nu mai nimereşte comenzile;

La o concentraţie a alcoolui în sânge de:

  • 0,3 ‰ debutează riscul producerii unui accident;
  • 0,5 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
  • 0,8 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
  • 1,2 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori;

 

Denumirea băuturii alcoolice Cantitatea/tărie alcoolică Alcoolemia
O sticlă de bere 500 ml/4°-5° 0,15-0,20 ‰
Un pahar de vin 200ml /10° -12° 0,20-0,25 ‰
Un pahar de ţuică 200ml/25° 0,40-0,50 ‰
Un pahar de coniac 200ml/50° 1 ‰

 

 

Drogurile

Medicamentele

Efectele drogurilor sunt similare cu cele ale alcoolului. Consumul de droguri (canabis, marijuana, cocaina, heroina etc.) este însoţit şi de efecte psihomotorii incompatibile cu conducerea.
  • tranchilizante: romergan, distonocalm, rudotel, dormital, carboxin etc;
  • somnifere: romergan, ciclobarbital, luminal etc
  • antialergice: nilfan, feniramin, tavegil;
  • sedative şi hipnotice: extraveral, nitrazepan, hipnogal, bromoval etc,

Efecte negative:

  • reducerea nivelului de concentrare al atenţiei;
  • tulburări vizuale;
  • confuzii, halucinaţii;
  • stări de somnolenţă;
  • stări de euforie;
  • indiferenţă psihică;
  • diminuarea reflexelor:

De reţinut!

  • Capacitatea de conducere se reduce de la o cocentraţie de alcool în sânge începând de la 0, 1 g/ I (0,1 ‰);
  • Consumul de alcool, chiar şi în cantiăţi mici, poate determina o manieră de conducere riscantă şi excesiv de degajată;
  • Conducatorul auto căruia i-a fost prescris un tratament medicamentos trebuie să se asigure că administrarea acestuia nu-i va afecta capacitatea de a conduce;
  • Produsele euforizante fac parte din categoria substantelor cu efect asemănător cu cel al alcoolului şi reduc capacitatea de concentrare a unui conducător auto;