Marcajul aplicat pe marginea din dreapta a părții carosabile, format dintr-o linie în zig-zag, are rolul de a indica interzicerea staționării în zona respectivă. Acest marcaj este întâlnit în locuri unde staționarea ar putea crea obstacole pentru circulație, cum ar fi în apropierea școlilor, pe drumuri înguste sau în zonele destinate pietonilor. Staționarea în aceste zone ar îngreuna vizibilitatea sau fluiditatea traficului.
Răspunsul 2, „interzicerea opririi,” este incorect, deoarece oprirea este permisă pentru o perioadă scurtă de timp, atât timp cât nu există un semn suplimentar care să interzică și oprirea.
Răspunsul 3, „alte pericole,” este de asemenea incorect, deoarece acest tip de marcaj nu semnalează pericole, ci doar interdicția de a staționa.
În concluzie, linia în zig-zag indică doar interzicerea staționării.
Art. 80
(3) Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza:
b) printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile.
Art. 83
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
Trecerea la nivel cu o cale ferată fără bariere, dar prevăzută cu semnalizare luminoasă, este permisă doar după ce s-a stins lumina roșie intermitentă. Semnalul luminos roșu intermitent are rolul de a avertiza conducătorii auto că un tren se apropie sau trece prin acea zonă, și este interzisă trecerea atât timp cât acest semnal este activ. După stingerea luminii roșii, se consideră că zona este sigură și traficul poate fi reluat.
Răspunsul 2, „după ce a trecut ultimul vagon,” este incorect, deoarece, chiar dacă trenul a trecut, semnalizarea luminoasă trebuie să confirme că nu mai există niciun pericol. Așadar, este obligatoriu să aștepți stingerea luminii roșii.
Răspunsul 3, „atunci când pleacă vehiculele aflate de cealaltă parte a căii ferate,” este de asemenea incorect, deoarece conducătorii trebuie să se ghideze după semnalizarea luminoasă, nu după mișcările altor vehicule.
În concluzie, trecerea este permisă doar după stingerea luminii roșii intermitente, ceea ce indică faptul că traversarea este sigură.
Dacă întâlniți un vehicul care utilizează semnalele luminoase speciale de culoare albastră, împreună cu semnalele sonore, aveți obligația să reduceți viteza, să circulați cât mai aproape de bordură sau acostament și să acordați prioritate vehiculului respectiv. Aceste vehicule pot fi autospeciale ale poliției, ambulanțe, pompieri sau alte vehicule de urgență aflate în misiune, iar prioritatea acordată lor este necesară pentru a facilita deplasarea rapidă.
Răspunsul 1, „nicio obligație, deoarece semnalul albastru se adresează coloanelor în mișcare,” este incorect, deoarece semnalele luminoase albastre și sonore nu sunt destinate exclusiv coloanelor de vehicule, ci indică vehicule aflate în misiuni urgente, cărora trebuie să li se acorde prioritate.
Răspunsul 2, „opriți cât mai aproape de marginea drumului,” este de asemenea incorect. Oprirea completă nu este întotdeauna necesară, ci mai degrabă reducerea vitezei și facilitarea trecerii vehiculului de urgență.
Prin urmare, obligația corectă este să reduceți viteza și să acordați prioritate vehiculului care folosește semnalele luminoase și sonore.
Art.37.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore.
Limita maximă de viteză în afara localităților, pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E), este de 100 km/h. Această limită se aplică pentru autovehicule în condiții normale de trafic pe aceste categorii de drumuri.
Răspunsul 2, „110 km/h,” este incorect, deoarece această viteză este specifică altor categorii de drumuri, cum ar fi autostrăzile.
Răspunsul 3, „90 km/h,” este de asemenea incorect, fiind limita aplicabilă pentru drumurile naționale obișnuite, nu pentru drumurile expres sau cele naționale europene.
Art. 49
(4) Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt:
b)pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) - 100 km/h;
Art. 50
(1) Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule prevăzute la art. 15 alin. (2) sunt următoarele:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A şi B;
Viteza de deplasare trebuie să fie redusă la 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților atunci când vizibilitatea este sub 100 m din cauza condițiilor meteorologice precum ceața, ploile torențiale sau ninsorile abundente. Aceste condiții reduc capacitatea șoferilor de a reacționa în timp util la eventualele pericole, de aceea este necesară o limitare severă a vitezei pentru a preveni accidentele.
Răspunsul 2, „când circulați pe poduri sau sub poduri,” este incorect, deoarece nu există o astfel de obligație specifică legată de viteza redusă în aceste situații, decât dacă există alte semnalizări care impun acest lucru.
Răspunsul 3, „la întâlnirea indicatorului „Prioritate față de circulația din sens invers,” este de asemenea incorect, deoarece acest indicator reglementează dreptul de trecere, nu limitează viteza.
Atunci când vă apropiați de o intersecție semnalizată cu indicatorul „Oprire,” trebuie să opriți în locul în care aveți vizibilitate maximă și să vă asigurați, chiar dacă autobuzul din fața dvs. a oprit deja și s-a asigurat. Este important ca fiecare conducător auto să se asigure individual înainte de a traversa intersecția, deoarece autobuzul poate bloca vizibilitatea asupra drumului, iar alte vehicule pot apărea din lateral.
Răspunsul 1, „vă continuați deplasarea odată cu autobuzul,” este incorect, deoarece fiecare vehicul trebuie să oprească și să se asigure în mod independent, indiferent de acțiunile autobuzului.
Răspunsul 2, „vă opriți și apoi continuați drumul dacă autobuzul a trecut,” este de asemenea incorect. Faptul că autobuzul a trecut nu garantează că intersecția este sigură pentru dvs., așa că trebuie să vă asigurați singur.
Prin urmare, corect este să opriți și să vă asigurați din locul cu vizibilitate maximă, indiferent de ceea ce face autobuzul.
Primul indicator se numeşte "Prioritate faţă de circulatia din sens invers" şi este montat pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul autovehiculului are prioritate faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. Indicatorul 2 se numeşte "Circulaţie în ambele sensuri" şi este întâlnit la ieşirea de pe un drum public cu sens unic. Are rolul de a atenţiona conducătorul auto că pe sectorul de drum următor se va circula în ambele sensuri. Nu are implicaţii în ceea ce priveşte prioritatea de trecere. Indicatorul 3 se numeşte "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" şi se monteaza pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule doua vehicule unul pe lângă celălalt. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. Acest indicator poate fi insoţit şi de un panou adiţional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule carora li se adreseaza acest indicator.
Viteza se va reduce obligatoriu la semnalul polițistului de frontieră și la întâlnirea indicatorului „Cedează trecerea”. În ambele cazuri, există obligația de a adapta viteza pentru a respecta reglementările specifice de circulație și pentru a preveni posibile incidente.
Răspunsul 1, „la trecerile pentru pietoni,” este incorect, deoarece reducerea vitezei nu este întotdeauna obligatorie în dreptul trecerilor de pietoni. Este necesară doar atunci când există pietoni care intenționează să traverseze sau când semnalizarea rutieră impune acest lucru.
Prin urmare, viteza trebuie redusă la semnalul polițistului de frontieră și la întâlnirea indicatorului „Cedează trecerea”.
Art. 89
(1)Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:
a)politistii de frontiera;
Art. 123
Conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h în localitati sau 50 km/h în afara localitatilor, în urmatoarele situatii:
i) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, când drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, în imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze în traversare;
La întâlnirea indicatorului "Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere", conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească vehiculul pentru a se asigura, inaintea marcajului transversal cu linie continua iar in lipsa acestuia în locul unde au vizibilitate maximă asupra caii ferate‚ fără însă a depăşii locul unde este instalat. Oprirea este obligatorie chiar dacă conducatorul vehiculului care circulă în faţă a oprit şi s-a asigurat.
În cazul unei hemoragii primul lucru care se are în vedere este oprirea pierderii de sânge, care în majoritatea cazurilor se face prin aplicarea garoului. Doar după oprirea hemoragiei se va trece la dezinfectarea și pansarea acestora. Oprirea hemoragiei se face legând strâns braţul prin aplicarea unui garou, deasupra rănii. Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru oprirea sângerarii în cazul unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel, de obicei, în cazul plăgilor membrelor. În absența unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravată, șnur, elastic etc. Acestea se leagă strâns, deasupra rănii (se recomandă să nu se aplice direct pe piele ci peste o bucată de fașă sau alt material moale și se atașează neapărat un bilet pe care se notează numele victimei și ora exactă a aplicării garoului). La fiecare 15 minute se va slăbi pentru scurt timp garoul, pentru a permite alimentarea cu sânge a membrului.
Cele trei panouri suplimentare pentru avertizarea apropierii de o trecere la nivel cu calea ferată sunt instalate la 150, 100 și, respectiv, 50 m. Aceste panouri sunt plasate la distanțe succesive pentru a pregăti conducătorii auto să reducă viteza și să fie atenți la eventualele pericole înainte de a ajunge la trecerea de cale ferată.
Răspunsul 1, „la 300, 200 și, respectiv, 100 m,” este incorect, deoarece aceste distanțe nu sunt standard pentru panourile de avertizare.
Răspunsul 2, „la 90, 60 și, respectiv, 30 m,” este de asemenea incorect, deoarece panourile sunt plasate la distanțe mai mari pentru a oferi suficient timp șoferilor să reacționeze.
Așadar, distanțele corecte pentru instalarea panourilor suplimentare sunt 150, 100 și 50 m.
Art. 89
(1) Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:
a) politistii de frontiera;
b) îndrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;
c) agentii de cale ferata, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de învatamânt;
f) nevazatori, prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseaza strada.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua si urmatoarele semnale:
a) balansarea bratului în plan vertical, cu palma mâinii orientata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a bratului, care semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversarii drumului de catre pietoni.
Indicatorul interzice conducătorilor de vehicule să păstreze o distanţa mai mica de 70m faţă de vehiculul care circulă în faţa sa, datorită unor pericole din zona de acţiune a indicatorului (împroşcarea cu criblură, drum lunecos, etc). Nerespectarea indicatorului se sanctioneaza cu 6-8 puncte-amenda .
Indicatorul din imagine vă avertizează că următoarea intersecție este dirijată prin semnale luminoase. Acest indicator este plasat înaintea intersecțiilor semaforizate pentru a informa conducătorii auto să fie atenți la semnalizarea luminoasă care reglementează circulația.
Răspunsul 2, „urmează o stație de transport public de persoane,” este incorect, deoarece indicatorul nu face referire la stații de transport public.
Răspunsul 3, „în următoarea intersecție nu funcționează semnalizarea luminoasă,” este de asemenea incorect, deoarece acest indicator avertizează despre prezența semaforizării, nu despre o defecțiune a acesteia.
Prin urmare, indicatorul din imagine semnalizează că intersecția următoare este dirijată prin semnale luminoase.
Indicatorul 1 obligă la schimbarea directiei de mers la dreapta ÎNAINTE de amplasarea indicatorului Indicatorul 2 obligă la schimbarea direcției de mers la dreapta DUPĂ amplasarea indicatorului
E uşor confundabil cu marcajul de orientare "Terminarea benzii de circulaţie din stânga părţii carosabile". Iar acesta e indicator temporar, având fundal galben şi semnificaţie "Îngustare temporară a drumului".
Brațul stâng al polițistului rutier întins orizontal semnifică oprire pentru toți participanții la trafic a căror direcție inițală de deplasare se intersectează cu brațul acestuia, mai exact cei care vin din fața polițistului. De exemplu, dacă polițistul rutier este postat în centrul unei intersecții și are brațul stâng întins orizontal, au obligația să oprească vehiculele care vin din fața polițistului, indiferent de direcția pe care aceștia doresc să o urmeze.
Articolul 88
(1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
a) braţul ridicat vertical semnifică "atenţie, oprire" pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate cobori braţul sau braţele, poziţia să însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţă ori prin spatele sau, să îl ocolească prin partea să stânga sau dreapta, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul.
18. La semnalul poliţistului situat într-o intersecţie, cu braţul ridicat vertical, aveţi obligaţia:
Semnalul de culoare galben intermitent obligă la reducerea vitezei de deplasare și respectarea semnificației semnalizării rutiere aplicabile în acel loc. Deci la întâlnirea acestui semnal, instalat în zona trecerilor pentru pietoni, veți reduce viteza de deplasare și veți acorda prioritate de trecere pietonilor care intenționează să traverseze pe trecerea pentru pietoni.
Articolul 53
(2) Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteza redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
Depășirea vehiculelor pe drumurile publice este interzisă la trecerile pentru pietoni prevăzute cu indicatoare și marcaje. Această interdicție există pentru a proteja pietonii care traversează strada și pentru a preveni accidentele. Depășirea în astfel de zone poate reduce vizibilitatea și crește riscul de coliziuni cu pietonii.
Răspunsul 1, „la întâlnirea indicatorului 'Circulație în ambele sensuri',” este incorect, deoarece acest indicator nu interzice depășirea în mod automat. Depășirea este permisă dacă nu există alte restricții sau condiții de siguranță care să impună altceva.
Răspunsul 2, „la o distanță mai mică de 50 m de stația de tramvai, când acesta este oprit,” este de asemenea incorect. Depășirea tramvaiului oprit este permisă în anumite condiții, dar trebuie făcută cu prudență și respectând normele de siguranță.
Prin urmare, depășirea este interzisă la trecerile pentru pietoni prevăzute cu indicatoare și marcaje.
Art. 120
(1) Se interzice depasirea vehiculelor:
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;